Coltul Romanesc – Tara lui Andrei

Date de identificare proiect

Titlul proiectului: Coltul Romanesc

Sponsor: OMV PETROM S.A.

Program: “Idei din Tara lui Andrei”

Coordonator proiect:   Alina Zara Prunean

Localizarea proiectului: localitatea Mandra, judetul Brasov

Perioada de desfăşurare a proiectului: 29.09.2014 – 29.02.2016

Participanţi/ Beneficiari

Beneficiarii directi: 6 femei din comunitate si 30 de copii din comunitate

Beneficiari indirecti: peste 1000 de locuitori – din comunitatea locala ce a intrat in atentia intregii tari datorita atelierelor care se desfasoara aici. Peste 300 de specialisti si oameni direct interesati de conservarea patrimoniului cultural imaterial, care au comandat carticica rezultata in urma proiectului sau produse realizate aici.

Colţul Românesc este un proiect care vizează redescoperirea, conservarea, crearea şi promovarea pânzelor şi simbolurilor româneşti tradiţionale. Acesta vine ca o continuare firească a proiectelor demarate până acum, cu buget 0, de Muzeul de Pânze şi Poveşti, care are de mai bine de 3 ani o campanie (bine primită la nivel naţional şi internaţional) de recuperare a pânzelor vechi cu semene şi simboluri cusute, celebrarea lor urban şi contemporan în câteva colecţii speciale de design românesc, fusion old-new. Un pas înainte în conservarea acestei poveşti înseamnă redescoperirea meşteşugului coaserii sau ţeserii pânzelor şi semnelor vechi. Proiectul “Colţul Românesc” îşi propune crearea unui atelier-şezătoare în cadrul căruia să se deprindă meşteşugul coaserii pânzei, după metodele vechi, româneşti, cu simboluri autentice, pline de înţelesuri speciale şi poveşti. Un atelier care să dezvolte abilităţile oamenilor în ideea producerii de valoare sustenabilă. Să creeze venituri şi implicit o comunitate educată, care să se dezvolte singură, din interior. O comunitate din care tinerii, educaţi în acest spirit, să nu mai fie nevoiţi să plece şi în care vârstnicii să îşi poată valorifica toate cunoştinţele şi meşteşugurile deprinse de la bunici şi străbunici, cu profunde implicaţii şi valenţe de patrimoniu cultural imaterial. Un atelier care să creze oportunităţi pentru persoanele excluse sau vulnerabile social. În comunitatea noastră există o stringentă nevoie de recuperare a valorilor şi de redescoperire a identităţii locului. Aici a existat dintotdeauna un cult pentru ţesut, cusut, brodat, care, însă, s-a pierdut în ultima perioadă, din cauza faptului că nu există cultură antreprenorială. Intenţionăm să facem din comunitatea noastră una de referinţă internaţională când vine vorba de pânze, simboluri şi poveşti! Femeile din fiecare casă ar putea produce, ca odinioară, propria poveste cusută, pe care să o promovăm şi vindem mai departe, într-un cadru unitar, sub o formă organizată şi cu strategie de brand bine pusă la punct.

Obiectivele propuse au fost indeplinite in totalitate. Au fost create produsele care, prin prezenta lor in diverse magazine din Romania off si online, au atras atentia asupra comunitatii, s-a obtinut venit in comunitate, cunostinte, experienta si s-au creat premise favorabile pentru continuitate si sustenabilitate.

Un alt beneficiu este cel pe termen lung: identificarea, salvarea, pastrarea si promovarea identitatii locala. Nu este de neglijat nici faptul ca acest proiect a creat vizibilitate nationala pentru comunitatea din Mandra, care a devenit un loc de atractie pentru turistii care cauta produse facute de mana si locuri in care se gasesc astfel de ateliere.

Comunitatea si-a aratat inca de la inceput sustinerea in vederea realizarii acestor obiecte de zestre contemporana romaneasca. Si-au deschis usile, lazile si dulapurile de zestre in etapa de cercetare si au contribuit cu toate cunostintele in momente de restriste (cand nu reuseam sa intelegem si replicam un model, cand nu intelegeam de unde vine si cum s-a asezat in comunitatea noastra, etc) Simtul de proprietate se regaseste puternic in expresiile pe care le folosesc: „noi in Mandra avem / facem zestre contemporana” – indiferent daca participa sau nu la realizarea propriu zisa a pieselor Mandra Chic. Evident nu intreaga comunitate in procent de 100%, insa in mare parte.

Realizarea acestui proiect a contribuit foarte mult la o reasezare in mintea oamenilor a ideii de zestre contemporana. De pastrare a zestrei autentice, de reactivare a mestesugului vechi al lucrului de mana si intelegerea adevaratei lui valori. Si, mai ales, la constientizarea ca se pot crea venituri suplimentare, sau chiar de baza, prin practicarea cu incredere si responsabilitate a acestui mestesug. Prin urmare femeile care nu isi mai gasesc locuri de munca sau surse de venit, incep sa se gandeasca serios sa faca zestre contemporana – comunitatea devenind tot mai cunoscuta pentru acest lucru.